Autor Subiect: Plangerile (Lamentatiile) lui Ieremia 3:31-62  (Citit de 3128 ori)

Offline sandu s

  • Administrator
  • C3D
  • *****
  • Mesaje postate: 578
  • Apreciere: 6
    • Vezi Profilul
Plangerile (Lamentatiile) lui Ieremia 3:31-62
« : Aprilie 26, 2022, 07:13:22 a.m. »
Lamentatiile lui Ieremia 3:31-62 (versiunea actualizata 2018)
"Fiindcă Iahve nu respinge pentru totdeauna. Ci în acord cu marea Lui compasiune, când întristează pe cineva, Își manifestă din nou mila față de el. Pentru că El nu necăjește și nici nu întristează cu plăcere pe fiii oamenilor. Când sunt călcați în picioare toți prizonierii unei țări, când dreptatea umană este îndepărtată înaintea Celui Foarte Înalt, când un om este nedreptățit în cauza lui, oare nu vede Iahve?
Dacă Iahve nu a poruncit să se execute un anumit lucru, cine poate spune ceva care se și întâmplă? Oare nu din gura Celui Foarte Înalt vine atât dezastrul cât și bunăstarea? Atunci de ce protestează omul când este pedepsit pentru păcatele lui?
Să ne observăm comportamentul, să ni-l analizăm și să ne întoarcem la Iahve. „Să ne înălțăm inimile și mâinile spre Dumnezeul din cer, spunând: «Am păcătuit și ne-am revoltat; iar Tu nu ai iertat (acest lucru)! Te-ai acoperit cu mânie și ne-ai urmărit; apoi ai omorât fără milă. Te-ai înconjurat cu un nor, pentru ca nicio rugăciune să nu ajungă la Tine. Ne-ai transformat în gunoi și într-un lucru murdar în mijlocul popoarelor. Toți dușmanii noștri și-au deschis larg gura împotriva noastră. Am suportat teroarea, groapa, dezastrul și distrugerea!»”
Din ochii mei se scurg cantități mari de lacrimi; pentru că fiica poporului meu a fost distrusă. Ochii mi se vor topi continuu de lacrimi. Ei nu vor înceta deloc (să plângă), până când Iahve din cer va privi și va lua în considerare această situație.
Când le-am văzut pe toate fiicele orașului meu, mi s-a întristat sufletul.
Cei care îmi erau dușmani fără motiv, m-au vânat ca pe o pasăre. „Au încercat să îmi distrugă viața într-o groapă; și au aruncat cu pietre în mine. Apele s-au revărsat peste capul meu și mi-am zis: «Sunt pierdut!» Dar din adâncimile gropii am chemat numele Tău, Doamne. Tu mi-ai auzit vocea: nu Îți astupa urechea la strigătele mele după ajutor!
În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat și mi-ai răspuns: «Nu te teme!»
Doamne, Tu ai apărat cauza sufletului meu și mi-ai recuperat viața! Tu ai văzut răul care mi s-a făcut! Judecă-mi cauza! Ai văzut toată dorința lor de răzbunare și planurile lor făcute împotriva mea. Doamne, Tu le-ai auzit batjocurile și tot ce au conceput ei împotriva mea. Ai auzit atât șoaptele oponenților mei, cât și comentariile lor negative îndreptate înspre mine toată ziua. "